Gânditorul

O figură umană prinsă între volume geometrice. Capul, cel care gândește, apare parțial, ca și cum ar privi din interiorul pietrei, sugerând, parcă, faptul că gândirea nu este liberă, ci constrânsă, obligată să se manifeste într-un spațiu limitat. Este gândirea omului contemporan, prins între reguli, structuri, sisteme.

Distingem, în Gânditorul lui Mihai Damian, mai degrabă un chip interior. Fața nu apare frontal, nu comunică direct cu privitorul. Este o gândire interioară, tăcută, introspectivă. Nu caută atenție, ci sens.

Expresia privirii este calmă și exprimă concentrare.

Sculptura se ridică pe un ax vertical stabil, arătând că Gânditorul de la Ungheni nu este prăbușit, ci stă drept, chiar dacă limitat. Ni se sugerează, în cazul acesta, o etică a rezistenței, cu ajutorul căreia artistul vrea să ne spună că, chiar și în lipsa libertății, a gândi înseamnă a rămâne vertical și demn.